Ce crede Europa: Cum va afecta tehnologia mediul de lucru

O perspectivă optimistă a beneficiilor tehnologiilor noi asupra mediului de lucru din Europa nu ar trebui întâmpinată cu autosuficienţă

Ce crede Europa: Cum va afecta tehnologia mediul de lucru

Imaginaţi-vă un viitor în care producţia de masă este înlocuită de imprimarea hiper-locală, în care populaţia utilizează tehnologie avansată în propriile case pentru a preveni bolile, în care întâlnirile virtuale au loc prin intermediul hologramelor, pentru ca angajaţii aflaţi la distanţă să poată colabora în mediul de lucru din viitor. Acest viitor este mult mai aproape decât credeţi.

Viziunea viitorului muncii nu este ceva în care trebuie să credeţi, ci este o realitate din ce în ce mai evidentă, după cum a dezvăluit recenta cercetare Epson care explorează percepţiile liderilor de companii şi angajaţilor europeni cu privire la mediul de lucru din viitor. Peste jumătate (57%) din forţa de muncă europeană crede că industriile şi modelele organizaţionale vor fi afectate semnificativ de tehnologie în următorii zece ani, iar 6 la sută cred că rolurile lor individuale vor înceta să existe în următorii zece ani. Aşadar, viitorul va fi sumbru?

O privire pozitivă asupra schimbării

În pofida schimbărilor semnificative pe care tehnologia le va provoca, realitatea este că, atunci când 17 experţi şi futurologi din domeniu şi-au exprimat impresiile cu privire la modul în care tehnologia ar putea modela mediul de lucru din viitor, 64 la sută dintre angajaţii europeni au avut o reacţie pozitivă faţă de viitorul prezis de aceştia.

Însă, doar optimismul nu va fi suficient. Realizarea unei transformări pozitive în domeniu va necesita angajamentul organizaţiilor de a implementa schimbări. În acest moment, doar 14 la sută dintre angajaţi îşi consideră organizaţia „excelentă” în ceea ce priveşte monitorizarea avansurilor tehnologice şi doar 28 la sută cred că organizaţia lor este bună la implementarea tehnologiei noi.

Pentru a aborda această provocare, organizaţiile trebuie să conştientizeze îngrijorările semnificative pe care le au angajaţii. În total, 75 la sută dintre cei chestionaţi cred că tehnologia va duce la reducerea numărului de angajaţi. Acest procent variază semnificativ în funcţie de ţară. Angajaţii spanioli sunt cei mai îngrijoraţi, 8 din 10 prevăzând o reducere a numărului de angajaţi. Angajaţii germani au fost cel mai puţin pesimişti, 67 la sută fiind îngrijoraţi cu privire la impact. Ce-i drept, în prezent, în Spania este pe locul doi în UE în ceea ce priveşte rata şomajului 1iar Germania este pe penultimul loc în acelaşi clasament şi probabil că acest lucru contribuie la optimismul angajaţilor din această ţară.

Optimismul după domeniu

Variaţiile din diferite domenii a dezvăluit o tendinţă la fel de interesantă. În producţie s-a descoperit un optimism surprinzător, 75 la sută dintre angajaţi anticipând o trecere către un model de fabricaţie mai localizat, iar 55 la sută anticipând că numărul de angajaţi va rămâne la acelaşi nivel sau va creşte. Având în vedere că se aşteaptă ca imprimarea 3D să aibă un impact semnificativ asupra producţiei, această perspectivă pozitivă a angajaţilor este foarte interesantă.

În educaţie, însă, respondenţii au fost mai puţin optimişti. S-au exprimat îngrijorări cu privire la impactul asupra reţinerii cunoştinţelor ca rezultat al prezenţei din ce în ce mai importante a tehnologiei în educaţie, precum şi îngrijorări cu privire la factorii care ar putea să îi limiteze implementarea. Angajaţii din educaţie cred că cele mai mari ameninţări asupra educaţiei generaţiilor viitoare sunt finanţarea, instruirea profesorilor şi tehnologia învechită. De fapt, 61 la sută dintre angajaţii din educaţie cred că profesorii nu sunt echipaţi să transmită studenţilor aptitudinile necesare pentru a utiliza tehnologia în următorul deceniu. Vom mai explora această idee de-a lungul seriei noastre.

Ce ne învaţă percepţiile angajaţilor europeni? Că nu putem fi autosuficienţi, că schimbarea se apropie şi că acceptarea acesteia reprezintă un real optimism pentru transformarea pe care o va aduce. Adevărata întrebare este dacă organizaţiile pot oferi beneficiile pozitive şi cine le va responsabiliza pentru a se asigura de acest lucru?

Doriţi mai multe informaţii?

Raportul complet conţine toate perspectivele, puteţi să îl descărcaţi de aici